Presiunea umerilor mei , atesta adanc blisterul de aspacardin , ce la nevoie se cauta,se gaseste si se cunoaste. E momentul sa plec, sa dau la schimb falsul meu zambet impregnat de indiferenta si aroganta vorbelor incarcate de haz si a persoanelor din orasele mici , ce se cred unice , mici Dalai Lama al casutelor ridicate pe deal , a blocurilor in hexagon si cluburilor de noapte , unde in negura noptii a vinerilor racoroase , o mica adolescenta este impartita de 2 fatalai , inecati in aburul de vodka cumparata de la magazinul mixt ,aflat chiar la coltul marelui Club, unde "belferii" citadelei se incanta in trance si manele , formand noi constitutii in grupuri de persoane , asemenea unor institutii . Nu voi avea si nici nu am avut destul respect fata de persoanele imbracate in Logo-uri,caci ei invata cei 7 ani de acasa , de pe etichetele ceasurilor D&G si a "Adidas-ilor NIke " ,cumparate de parintii lor ce cauta educatia unui copil in show-uri de televiziune si telenovele .
Ce ras hilar imi pot obtine din pura-mi admiratie a pozzelor succesive numite Trecut,amintirea ma rascoleste de infinite ori .Departe voi fi,injectat cu serotonina si otrava forata precum Titeiul Campiei Romanesti,cautand la nesfarsit , plin de tranpiratie psihica , cea mai frumoasa zi , ziua in care nu se va mai putea minti....!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu